Viața bate filmul!

Ura, ura, ura ... a sosit concediul.

E primul concediu al soțului meu de când l-am născut pe cel mic. Îl aștept să vină acasă din gardă, că i-am pregătit o surpriză dulce :)

Recunosc că-s cam năucă, am terminat tortul pe la unu noaptea și pe timpul nopții m-am trezit la copii din oră-n oră până la patru. Dar ce mai contează, de azi suntem împreună full time pentru aproape trei săptămâni.

Aseară când pregăteam tortul, mega entuziasmată, mă gândeam, ăsta-i unul din momentele acelea mărunte de care te bucuri foarte tare.

Când eram adolescentă, mă uitam la tot felul de filme romantice gen, A Walk to Remember, Cinderella.

Iar  în momentul în care vedeam un peisaj mai aparte sau trăiam o experiență mai deosebită ziceam  “e ca-n filme”!

Odată, eram adunați mai mulți, la o nuntă cred, și una din mătușile mele ( o femeie extraordinară ) m-a auzit spunând chestia asta și mi-a zis: “draga mea să știi că viața e mult mai frumoasă ca filmele, viața bate filmul” ... am rămas înmărmurită și apoi de-a lungul anilor mi-am adus aminte deoseori de vorbele ei.

Chiar așa este, nu vi se pare că de multe ori vedem frumosul în ograda altuia, în scenariul unui film, pe filele unei cărți?! Dar dacă stăm să analizăm mai îndeaproape situația e vorba doar de percepție, de cât de bine te poți conecta cu lumea ta, cu prezentul tău, cu partea pozitivă a vieții tale.

Exact la lucrurile astea m-am gândit și când am compus următoarele versuri:

Bucură-te, când ţi-e dat să te bucuri

Nu-ţi făurii necazuri singur

Va veni şi vremea întristării

Dar până atunci îmbrăţişează clipa fericirii.

Viaţa e condimentată cu de toate

Azi e doar zahăr, mâine-ţi oferă alte bucate

Dar chiar şi când ţi-e dat să guşti din cele mai amare

Adu-ţi aminte că va fi cândva din nou şi soare. 😀😀😀