Dacă am avea inima deschisă și ne-am educa să vedem doar ce e bun în cei de lângă noi, am fi surprinși să descoperim că în loc de defecte, am vedea nevoi și ne-ar fi mult mai ușor să iubim, așa cum ni se cere, de fapt.

În loc de o lume ursuză și rea, am găsi o lume în suferință și în nevoie.

Iar dacă tu faci parte din categoria celor mai fericiți în acest moment și poate nu treci prin ce trece altul, hai să nu ne pierdem timpul să ne batem cu cărămida în piept de ce ne-o fi nouă mai bine și lor mai rău, ci să fim gata să ridicăm, să ajutăm, să clădim frumos.

Iar dacă n-ai nimic de făcut, las-o așa, nu te pune să trâmbițezi necazul altuia, că vorba aia, nu ști când îți vine și ție rândul. Și atunci o, ce n-ai da să găsești doar înțelegere, empatie și compasiune. Dar atunci vei primi, nu altceva decât, ceea ce ai semănat.