De-ale Amaliei

Sunt lucruri pe care îmi doresc tare mult sa le păstrez într-un colț de suflet. Deocamdată acesta este rolul numărul 1 al blogului meu. Îmi și imaginez cum vom râde copios peste ani de aceste întâmplări hazli cu copiii noștri. 😊

Despre cum înțelege un copil de trei ani expresiile mot-a-mot

De când am copiii, un lucru care s-a schimbat semnificativ, e acela că nu mai pot să fac curățenie în casă preț de câteva ore fără întreruperi (recunosc că sufăr puțin din pricina asta, dar asta e, încerc să găsesc alte strategii).

Într-una din zile dorindu-mi să fac treaba asta, cu gândul să o implic și pe Amalia, îi zic foarte entuziasmată: „mami hai să facem curat lună și bec“, iar ea se uită la mine și-mi răspunde: „hai să facem lună și stele“ 😊😊😊. Perfect, facem „lună și stele”, numa curat să fie. 😊

O altă întâmplare hazlie, care intră tot în categoria asta, se petrece într-o seară din ultimul nostru concediu, când înainte să ne culcăm, o rugăm pe Amalia să ne dea voie să stingem lumina. Ea nu și nu și nu, iar eu zic la un moment dat: „hai Amalia te rog lasă-ne să stingem lumina că mă bate becu´ în cap“, moment în care izbucnește într-un râs molipsitor și repetă „ne bate becu` în cap” (hahaha). Preț de câteva secunde nu-mi dau seama care-i treaba de se distrează așa de tare, apoi mă prind că ea-și imagina la propriu cum vine becul și ne bate în cap. 😊😊